Sănătatea publică: abilitarea cetățenilor să monitorizeze poluarea urbană
Viața urbană poate beneficia de un acces ușor la oportunitățile de angajare, la activitățile culturale și la legăturile de transport, dar poate aduce și unele dezavantaje. Mediile urbane au adesea niveluri mai ridicate de poluare a aerului și de zgomot decât zonele rurale și, în general, au mai puține spații verzi. „Pentru a studia în mod corespunzător impactul mediului urban asupra sănătății, trebuie să putem estima expunerea personală la acești factori de risc”, explică coordonatorul proiectului CitieS-Health (Citizen Science for Urban Environment and Health), Xavier Basagaña, de la Barcelona Institute for Global Health din Spania. „Acest lucru poate fi dificil de măsurat doar de oamenii de știință. De asemenea, trebuie luate în considerare informații importante, cum ar fi activitatea fizică sau alte obiceiuri personale.” Recunoașterea acestei provocări a dus la o mai mare implicare a cetățenilor în proiecte științifice urbane în ultimii ani, publicul fiind chemat să participe la campanii de monitorizare a calității aerului sau a zgomotului. „Cu toate acestea, am considerat că științele cetățenești nu au fost folosite pe deplin pentru a evalua legătura dintre expunerea la mediul înconjurător și sănătate”, spune Basagaña. „Acesta a fost principalul obiectiv al CitieS-Health.”
Implicarea cetățenilor
Lansat în ianuarie 2019, proiectul CitieS-Health s-a desfășurat în cinci orașe europene. În fiecare dintre ele a fost creat un studiu diferit, axat pe un subiect legat de sănătate și mediul urban: poluarea aerului, arderea biomasei, poluarea fonică, poluarea industrială și designul urban. În Barcelona, cetățenii au contribuit la elaborarea unui studiu privind modul în care poluarea poate afecta sănătatea mintală. Aproximativ 300 de cetățeni au furnizat aproximativ 2 500 de măsurători ale cogniției și bunăstării în diferite zile. Acestea au fost apoi comparate cu concentrațiile de poluare a aerului pe care cetățenii au ajutat să le monitorizeze, folosind tuburi personale de colectare a dioxidului de azot. În Lucca (Italia), un sondaj efectuat în rândul a 1 025 de locuitori din Valea Serchio a dus la decizia de a se concentra asupra bolilor renale cronice. Până în prezent, 367 de rezidenți au fost intervievați cu privire la ocupația, dieta și stilul lor de viață, iar 353 au donat mostre biologice. Alte studii au analizat impactul zgomotului asupra sănătății (Ljubljana, Slovenia) și arderea biomasei și sănătatea (Amsterdam, Țările de Jos), precum și legăturile dintre percepțiile privind calitatea mediului, activitatea fizică și stresul (Kaunas, Lituania). „În fiecare dintre aceste orașe, oamenii de știință s-au bucurat de o interacțiune puternică cu cetățenii prin intermediul atelierelor de lucru, al întâlnirilor și al sondajelor”, notează Basagaña. „Cetățenii au fost implicați în toate etapele cercetării, inclusiv în stabilirea întrebărilor de cercetare. Acest lucru a contribuit la asigurarea relevanței sociale a fiecărui studiu și a permis ca rezultatele să fie mai ușor de interpretat.”
Promovarea participării continue
CitieS-Health se va desfășura până în iunie 2022, iar Basagaña și echipa sa continuă să analizeze și să discute datele primite. Cu toate acestea, apar unele rezultate preliminare: studiul de la Barcelona a detectat o asociere între nivelurile de poluare a aerului și performanța atenției și stresul perceput. În fiecare caz, a fost subliniată valoarea implicării cetățenilor în toate fazele cercetării. „Participarea cetățenilor a făcut ca aceste proiecte pilot să fie mai relevante pentru nevoile comunității locale, a oferit informații care au îmbunătățit elaborarea studiilor și ne-a ajutat să comunicăm rezultatele”, adaugă Basagaña. „Este vorba de a aduce știința mai aproape de societate.” Proiectul a dezvoltat un set de instrumente online și interactiv de științe cetățenești pentru a ajuta proiectele să se implice cu comunitățile și să abordeze probleme de interes comun. Setul de instrumente conține exemple și resurse din cadrul proiectului, precum și sfaturi privind conceperea de studii de cercetare orientate către cetățeni și colectarea de date. „Site-ul web al proiectului conține, de asemenea, o secțiune prin care orice persoană care lucrează la proiecte participative poate sugera noi modalități de implicare a cetățenilor în științe”, spune Basagaña. „De asemenea, intenționăm să publicăm o lucrare despre lecțiile învățate de la CitieS-Health. Sperăm că toate acestea vor fi utile pentru viitoarele proiecte în domeniul științelor cetățenești.”
Keywords
CitieS-Health, urban, poluare, industrial, aer, sănătate, biomasă, stil de viață
