Măsurarea impactului științelor cetățenești
Știința cetățenească, în care publicul colaborează cu oamenii de știință pentru a efectua cercetări și a produce cunoștințe științifice, are multe beneficii potențiale. Participanții dobândesc noi competențe și beneficiază de o apreciere mai profundă a procesului științific, în timp ce oamenii de știință au acces la seturi mari de date localizate, pe care nu le-ar putea colecta dacă ar lucra singuri. Chiar și societatea beneficiază, deoarece proiectele științifice cetățenești pot informa deciziile guvernamentale și pot sprijini inițiativele durabile. „Deși potențialul științelor cetățenești este bine documentat, suntem destul de limitați atunci când încercăm să îl măsurăm într-un mod cuantificabil”, spune Luigi Ceccaroni, cercetător la Earthwatch Europe. „De fapt, nu există un proces simplificat de evaluare a impactului unui proiect și de comparare cu alte proiecte.” Cu sprijinul proiectului MICS (Developing metrics and instruments to evaluate citizen science impacts on the environment and society), finanțat de UE, Ceccaroni și colegii săi lucrează la crearea unor metode și orientări pentru măsurarea impactului științelor cetățenești, pe care le vor prezenta într-o platformă online cuprinzătoare. „Proiectul lucrează în prezent la cinci studii de caz care explorează aplicabilitatea diferitelor abordări și instrumente științifice cetățenești în diferite regiuni și contexte”, adaugă Ceccaroni. Luați în considerare, de exemplu, râul Marzenego din Italia. De-a lungul anilor, cursul râului a fost modificat în mod artificial, ceea ce a dus la o creștere a riscului de inundații. Mai mult, râul a devenit poluat din cauza urbanizării și a activității agricole. Pentru a schimba această situație, MICS a adaptat metodologiile de proiectare comună existente în cadrul proiectului Ground Truth 2.0, finanțat de UE, pentru a aduce împreună autoritatea locală din domeniul apei, liderii guvernamentali și cetățenii cercetători. Împreună, aceștia au dezbătut provocările legate de râu și de zonele umede din apropiere, au identificat prioritățile și au pus la dispoziția cetățenilor cercetători instrumentele și formarea de care au nevoie pentru a monitoriza și analiza calitatea apei și a vegetației.
O platformă pentru toată lumea
Lecțiile învățate din studiile de caz din Ungaria, Italia, România și Regatul Unit au fost luate în considerare în dezvoltarea platformei MICS. După cum explică Ceccaroni, coordonatorii proiectelor științifice cetățenești vor putea să se conecteze cu ușurință la platformă și să introducă datele proiectului lor. Cu ajutorul unor algoritmi de inteligență artificială, platforma generează apoi o evaluare a impactului proiectului. „Deoarece platforma va fi pusă la dispoziție în mod gratuit, alte proiecte științifice cetățenești vor avea și ele acces la instrumentele și ghidurile pentru evaluarea impactului și vor putea folosi platforma pentru a analiza impactul pe care îl au activitățile lor”, menționează Ceccaroni. Platforma poate fi utilizată în orice etapă a unui proiect. De exemplu, înainte de începerea unui proiect, poate contribui la modelarea acestuia. Un proiect care se află deja în desfășurare poate valorifica platforma pentru a-și modifica activitățile și pentru a-și maximiza impactul. După încheierea unui proiect, platforma poate fi utilizată pentru a rezuma ceea ce s-a realizat și pentru a atrage fonduri suplimentare. „Fiecare proiect va avea o pagină proprie pe platformă, de unde va putea împărtăși rapoarte de impact cu oricine este interesat de activitățile sale”, conchide Ceccaroni. „În cele din urmă, platforma va ajuta proiectele științifice cetățenești să se gândească în mod critic la propriul impact și să își adapteze abordarea pentru a se asigura că aduc beneficii participanților, comunității științifice, mediului și societății în ansamblu.”
Keywords
MICS, științe cetățenești, oameni de știință, cercetare, proiectare comună, oameni de știință în domeniul științelor cetățenești
